Parcul orasenesc Stefan cel Mare (fostul Puskin) - locul iubit pentru odihna, plimbari, intilniri pentru toti locuitorii Chisinaului de toate vistele . O zona verde in centrul capitalei noastre, cu care intr-adevar se mindresc chisinauenii.
Mai mult de o jumatate de secol exista acest parc in Chisinau. Ca si omul, fiecare parc isi are soarta sa, biografia sa, marcata cu diverse evenimente. Pe parcursul ultimilor o suta de ani au fost publicate zeci de descrieri ale istoriei aparitiei parcului orasenesc. Fondarea lui era atribuita generalului-gubernator Bahmetov (mai precis sotiei sale - mare amatoare de livezi), si imperatorului Alexandru I, care in timpul vizitei Chisinaului adica si-ar fi expus dorinta sa preainalta: "Sa se puie inceputul parcului orasului   in acest loc pustiu", si vice-gubernatorului Vighel, si multor altor persoane sus puse. Dar toate aceste versiuni nu sint intemeiate, luind in consideratie amintirile contemporanilor lui A. Puskin. Toti ei povestesc, ca poetul dizgratiat a indragit aceasta gradina (cu alte cuvinte ea exista deja cind  Puskin locuia la Chisinau in perioada anilor 1821-1823), ca aici el se intilnea cu prietenii sai, ii placea sa urmareasca serbarile populare din gradina.
Cine totusi este initiatorul si fondatorul parcului nostru minunat? Posibil, primul lui proiect a fost elaborat de catre inginerii militari rusi necunoscuti, care inca in secolul 19 au pus bazele planificarii moderne a partii de sus a Chisinaului vechi. Pe planul lor este evidentiat un sector de forma patrata a parcului prezent, unde pe vremurile celea, posibil, inca erau ramasitele codrului stravechi. Dar erau necesari si specialisti, care ar fi putut sa planifice terenul, sa-l amenajeze, sa sadeasca plante decorative. Un astfel de specialist a fost un entuziast - organizator de terenuri al orasului, Bogdan Eitner. Sub conducerea lui si cu participarea lui au fost facute primele alee existente acum, au fost saditi sute de  salcimi, tei, platani,  primele straturi de flori. Anume atunci, in anul 1818, "pentru a nu admite patrunderea in parc a vacilor, caprelor si   altor animale ale locuitorilor bastinasi", parcul a fost ingradit. Este greu de imaginat cum arata parcul in acel timp, ingradit cu gard de nuiele de la partea de locuit a orasului. Dar anume asa un gard a fost facut in jurul livezii si in jurul teritoriului, ce apartinea eparhiei locale (cartierul, care acum este marginit de bulevardul Stefan cel Mare si strazile Banulescu Bodoni, 31 august si Puskin). Multe necazuri ale parcului erau cauzate de nefiabilitatea ingradirii si, de aici se iveste idea crearii unei ingradituri fundamentale. S-a decis sa ingradeasca parcul cu un perete de piatra, dar A. Bernardazzi a propus sa fie turnata o ingradirura din fonta, care, conform calculelor lui ar fi fost numai cu 1850 de ruble mai scumpa, in schimb ar fi fost mai trainica si ar fi tinut mai mult, ar fi aratat mai gratios. 
Aceasta propunere a fost primita. Perfectionat la uzina mecanica din Odesa, acest gard era compus din 460 de zale si cintarea 5400 kilograme. La Chisinau el a fost adus in anul 1863, insa lucrarile de instalarea ingraditurii au continuat pina la sfirsitul  anilor 60. Dupa furtunile din 1865 si 1885 in ea au fost inlocuite doar citeva zale, dar in general ingraditura s-a pastrat bine si reprezinta o frumoasa si fiabila  incadrare a parcului. Cu timpul in parc au fost instalate leagane si carusele, au aparut diferite gherete si pavilioane pentru vinzarea cvasului, vinurilor, fructelor, dulciurilor; tot aici a fost alocat un loc pentru pregatirea apei racoritoare seldzer. Apoi la coltul strazii Banulescu Bodoni si prospectului principal, pe un deal nu prea mare in parc a fost construit turnul de lemn pentru prima din Chisinau fotografie. Pe locul cinematografului de azi " Patria" a fost ridicata prima cladire a teatrului. Materialele din arhiva au pastrat numele multor gradinari, care au contribuit mult la infrumusetarea parcului, printre care rolul principal, s-ar parea ca il are florarul local binecunoscut, Chiun.
In anul 1885 pe banii strinsi de chisinaueni in baza hirtiei semnate (1000 ruble in aur) a fost inaltat monumentul lui A. Puskin, lucrat de sculptorul A. Opecusin. Chisinaul a devenit al doilea oras dupa Moscova din imperiul Rus, unde a fost instalat monumentul marelui poet.
In anul 1928 in baza proiectului lui A. Plamadeala la intrarea principala in parc este inaltat  monumentul lui Stefan cel Mare
 In aniii razboiului al doilea mondial in parc a aparut mormintul fratesc al luptatorilor sovietici. Dupa razboi pe locul monumentului lui Puskin (mai inainte el era pe una din aleile de la marginea parcului) a aparut un cinematograf de lemn cu doua sali, "Rodina", la iesirea la strada Banulescu -Bodoni si 31 august - sala sportiva, la iesirea la strazile 31 august si M. Cibotari - sere. 

In luna martie 1958 in parc a fost deschisa Alea clasicilor literaturii moldovenesti.
In ultimile decenii ale puterii sovietice in parc a fost fondata Alea Prieteniei, unde pentru oaspetii deosebiti ai Chisinaului era o mare onoare sa sadeasca copaci, printre care a fost primul cosmonaut Iu. Gagarin, tatal restructurarii M. Gorbaceov, M. Contaria, care a ridicat drapelul biruintei pe Reihstag in anul 1945.
.Parcul este infrumusetat cu 4 fintini arteziene. Principala este situata in centru - la ea duc toate aleile si cararile, in zilele cu arsita de vara sute de izvorase isi imprastie picaturile argintii de apa, umezind aerul din jur. Cu un artistism expresiv se deosebeste fintina arteziana de linga copacii batrini, executata in forma de scoica si infrumusetata cu pestisori, sarind de asupra apei. Linistit si orgolios  curge apa din fintina sub forma de stinca, pe virful carea sta un vultur. A patra fintina arteziana a fost creata   cind parcul a implinit 165 de ani, ea se aseamana unei flori, ce si-a deschis petalele la umbara copacilor vigurosi.
Parcul are o notabilitate -  intrarea pe  Alea clasicilor este pazita de doi lei din marmura, care au atipit putin.  Nu stim nimic despre provenienta lor aici, nu stim nici cine este autorul leilor. Aceasta este una din tainele nedescoperite ale parcului, insa leii sint binecunoscuti fiecarui locuitor al orasului, multi dintre care in virsta frageda au facut poze, catarati pe acesti lei. Este foarte frumoasa intrarea principala in parc - formele mici de arhitectura moderna se combina reusit cu copacii seculari si compozitiile florale.
  Pina in zilele noastre s-au pastrat unii copaci foarte batrini - salcim si dud, care au mai mult de 130 - 160 ani. Ei atrag o atentie deosebita di partea   vizitatorilor si reprezinta monumente ale naturii si se afla sub ocrotirea statului.
In prezent asortimentul dendrologic al parcului include circa 50 de specii si 6 forme ale copacilor, tufarilor, lianelor. In parc cresc si specii foarte rar intilnite in Moldova - cedru, bunduc canadian, tufarul glicinei, ienupar virginian.
Parcul vechi a depasit demult hotarele sale initiale, s-a contopit cu peisajul orasenesc. Parcul se inoieste mereu, sint efectuate lucrari minutioase de creatie pentru perfectionarea si imbogatirea aspectului lui verde. Parcul orasenesc Stefan cel Mare este rezultatul muncii si talentului a multor generatii de entuziasti. In prezent parcul ocupa 7 hectare si este unul din cele mai pitoresti locuri ale orasului.
Parcul arata minunat si deosebit in zilele de iarna, cind se imbraca in blana alba si straluceste argintiu in razele soarelui.