Gazeta “Nezavisimaia Moldova” din 03.12.1999

Daca printre nenumaratele cerinti ale orasenilor si programului de lucru extrem de incarcat cu solutionarea problemelor gospodaresti ale capitalei primarul general gaseste timp pentru o studiere a celor mai noi tendinte in dezvoltarea oraselor europene pentru a fi implementate cele mai bune la noi, aceasta vorbeste mult despre primarul nostru. Mai mult ca atit, ne da speranta ca la nivelul de capitala, ca ceva semnificativ pentru republica, vom avea o schimbare pozitiva in dezvoltarea social-economica, care poate deveni un factor initial pentru a scoate intreaga tara din criza.

Vrem noi sau nu, insa aspectele sociale ale vietii orasului mare s-ar parea fiind incompatibile,- invatamintul si serviciile comunale, incalzirea, asigurarea cu apa si energie si medicina s. a. – ar trebui de asemenea sa se considere intr-o legatura continua. Aceasta este indeosebi actual acum, cind au aparut problemele referitoare la asigurarea cu apa, caldura si energie a localitatilor. Este greu de supraapreciat propunerea primarului general asupra solutionarii problemei energetice prin intermediul realizarii pe larg a prelucrarii materiilor prime vegetale ale satului in baza potentialului intelectual si tehnologic al orasului.

In asa mod vom avea posibilitatea de a elimina din constiinta oamenilor stereotipul provincialismului ca fiind o strategie inutila a asa zisei “dezvoltari de pe urma”, de a evita primejdia imitarii oarbe ale “modelelor” de peste hotare, chiar cu firme tipatoare. Aceasta este absolut inacceptabil pentru noi, reprezentind ca atare urcarea pe scara care nu duce nicaieri.

Initiativa lui S. Urecheanu este indeosebi de pret prin aceea, ca nu este construita pe teorie goala, dar se bazeaza pe un fundament stabil de experienta de activitate practica in stabilirea constructiva a orasului Chisinau ca capitala europeana.

Chisinaul poate deveni primul sociopolis in Europa

Greutatile timpului nostru necesita o reevaluare si revedere a proceselor ce au loc pentru luarea deciziilor adecvate. Nu vom reusi sa solutionam problemele arzatoare, daca singuri nu vom avea grija de noi si de ziua de miine. Ori planificam noi, ori cineva ne planifica pe noi. Fara o viziune proprie si fara perspectiva sintem sortiti si mai departe sa urmam metode invechite ale “doctorilor” straini renumiti. Exista intrebari la care noi singuri trebuie sa gasim raspunsuri.

In ce calitate are de gind Moldova sa se integreze in Europa? Oare sa se multumeasca cu rolul unui adaos de materie prima? Sau totusi sa se confirme ca un partener egal pe piata mondiala? In legatura cu aceasta este foarte important de inteles ce loc va ocupa Chisinaul pe harta resurselor nemateriale, ce predomina in economia contemporana. Sint convins, ca stabilirea orasului nostru ca o “corporatie teritoriala” unica in baza prioritatilor capitalului social va asigura Chisinaului un loc demn printre capitalele europene.

O Europa noua de orase

Din timpurile stravechi orasele erau centrele acumularii de cunostinte. In Europa contemporana rolul lor creste considerabil. Anume ele, la o prioritate normala a guvernelor in ierarhia administrativa, au devenit subiecte reale ale economiei societatii postindustriale. Ca semne ale unor astfel de schimbari a devenit notiunea de “noua Europa de orase”.

Aceste “corporatii teritoriale” dupa potentialul sau economic sint comensurabile cu cele mai mari companii transnationale. Insa este mult mai complicat de administrat orasul. Asemanator companiilor mari, orasele concureaza pentru locurile eficiente pe piata mondiala a resurselor nemateriale.

De exemplu, Parisul a reusit sa devina intr-un fel o capitala a congreselor internationale in lupta crunta cu New-Yorkul, Singapurul si Barselona. Sint gata sa intre in lupta cu Parisul Berlinul si orasul Ganover. Pentru ca Parisul sa devina lider a fost necesar de creat o infrastructura informationala si de transport corespunzatoare, de reorganizat intregul sistem de hoteluri s. a. m. d.

Orasul Amsterdam si-a pus ca scop sa devina un centru international in domeniul biotehnologiei medicale. La acest loc pretinde si Milanul.

Insa sint exemple nu numai referitor la crestere, dar si despre pierderea nivelului cindva ocupat.

De exemplu, nu cele mai bune timpuri sint pentru Viena acum. In ultimii 30 de ani ea a pierdut pozitia de lider in producerea instrumentelor muzicale si de jiuvaergie, precum si la un sir intreg de domenii traditionale, nefiind capabila sa tina piept concurentei cu japonejii. In prezent Viena elaboreaza un program pentru a-si recistiga slava capitalei muzicale.

In rezultatul crizei energetice din anii 70 s-a prabusit industria grea a orasului Detroit, capitala constructiei de masini din SUA. Insa datorita vointei si dirzeniei orasenilor, uniti prin programul de restabilire a orasului, Detroit a reusit sa se ridice pe picioare. Aici, pe malul riului, este amplasat un monument unical dedicat programului de dezvoltare, realizarea caruia i-a permis Detroitului sa se renasca din nou.

Practica acestor si altor orase ale lumii ne invata ca locuri libere la divizarea mondiala a pietelor nu sint. Totodata, nimeni nu se naste lider, poti deveni lider, doar daca esti constient de scopurile si posibilitatile sale, daca manifesti putere de caracter si dirzenie in atingerea rezultatului final.

Capitalul social

Chisinaul poate si trebuie sa ocupe un loc demn printre capitalele europene.

Valorificarea resurselor nemateriale – o rezerva principala pentru infruntarea proceselor distrugatoare din tara noastra. Anume in acest domeniu noi trebuie sa ne confirmam locul nostru in Europa.

Aici sint posibile doua metode: umanitar si tehnocrat. Prima – implementarea cunostintelor stiintifice in practica in conformitate cu logica dezvoltarii cunostintelor insasi in stiinta. Asa numita terapie de soc – un exemplu tipic de metoda tehnocrata.

Metoda a doua – umanitara – implementarea cunostintelor in practica in corespundere cu logica practicii, reprezentant al careia este blocul administrativ al tuturor echipelor de administrare. Un exemplu tipic il constituie formarea corporatiilor puternice in Japonia.

Din punct de vedere istoric s-a format situatia, cind pe parcursul dezvoltarii industriale predomina pozitia tehnocrata. Insa la implementarea cunostintelor, legate de transformarile legaturilor sociale din societate, aceasta pozitie deseori devine neadecvata.

Necorespunderea pozitiei tehnocrate caracterului umanitar al reformelor – iata contradictia fundamentala a celor transformari, care s-au efectuat in Europa de Est sub conducerea organizatiilor internationale.

In legatura cu aceasta as dori sa atrag atentia la aspectul social al resurselor nemateriale. In tarile dezvoltate ale lumii in ultimii ani s-a produs o schimbare radicala ale opiniilor referitor la prioritatea dintre social si economic. Ei au inteles ca este imposibila o dezvoltare economica reusita fara “capital social”. El se formeaza din categorii absolut nemateriale: increderea oamenilor fata de autoritati si unul fata de altul, increderea in puterile proprii si in viitorul copiilor sai si multe altele, care depind de densitatea si calitatea relatiilor sociale in societate.

Aceasta se confirma prin rezultatul cercetarilor sociologice ale “corporatiilor teritoriale” in Italia.

Pentru a studia actiunile “capitalului social” presedintele SUA a vizitat tara. La initiativa lui in anul 1997 prim-ministrul Italiei Romano Prodi a prezentat un raport special despre “corporatiile teritoriale” la sedinta “Celor sapte”.

Pentru Chisinau ideea “capitalului social” nu este noua. Anume aceasta idee sta la baza conceptiei sociopolisului, in care inovatiile sociale sint prioritare celor “tehnocrate”.

Sociopolisul este un oras in care se creaza infrastructura legaturilor sociale, ce asigura utilizarea in comun a resurselor si posibilitatilor tuturor locuitorilor si intreprinderilor orasului pentru a crea o economie apta de concurenta.Astfel, intregii ”corporatii teritoriale” i se asigura un venit social – baza bunastarii tuturor locuitorilor orasului-corporatie.

”Capitalul social” reda o noua interpretare rolului statului in formarea pietii. Puterea este o sursa nemateriala. Un bisnesman ce a venit la putere nu-si schimba pur si simplu statutul. El primeste un activ nematerial de o valoare enorma. Utilizarea lui in interese personale aduce daune intregii tari, subminind increderea fata de insasi autoritate (putere).

Destinatia puterii – sa fie un activ nematerial pentru realizarea “venitului social” al intregului oras, dar nu a anui biznesman particular sau al departamentelor de domenii ale puterii executive. Anume in asa context este necesara efectuarea tuturor transformarilor infrastructurale in oras – in domeniul energeticii, informaticii, transportului s.a.

Autoadministrarea reala

Criza actuala este o criza a increderii si intelegerii obstesti, adica este umanitara dupa natura sa. Si a iesi din aceasta criza este imposibil fara reorientarea puterii executive a tarii de la impartirea resurselor “nemateriale” umanitare ale administratiei sociale.

Autoadministrarea locala – un mecanism principal de consolidare si dezvoltare al “capitalului social”. Dilema “republica parlamentara sau prezidentiala” trebuie sa fie solutionata nu prin metoda tehnocrata cu referinta la experienta abstracta straina, dar in corespundere cu criteriile capitalului social potrivit conditiilor realitatii noastre.

Pentru solutionarea intregului ansamblu de probleme cu o atitudine traditionala tehnocrata, de obicei sint invitati experti din toate partile: functionari din careva ministere si departamente, consultanti s.a. Orasul si locuitorii lui in asa caz sint considerati numai ca un obiect de activitate al tehnocratilor. Cum ne arata practica, eficacitatea acestei activitati nu este inalta. Cit de mari nu ar fi mijloacele banesti alocate de organizatiile financiare straine, in orice caz cea mai mare parte a lor va raminea in afara tarii noastre.

O metoda principial noua de solutionare a problemelor care stau in fata orasului este legata de formarea si utilizarea prioritatilor capitalului social. Atunci nu expertii straini, dar insasi populatia, institutiile locale de stat si ne-statale reprezinta subiectul principal al solutionarii problemelor sale. Pe primul plan apar legaturile sociale, care permit a uni si a activa intreg potentialul resurselor proprii.

Avem nevoie de o autoadministrare reala astfel, ca sa creasca, dar nu sa scada. Orasenii pot si trebuie sa devina participanti cu drepturi depline in crearea noilor forme de autoadministrare, de exemplu, prin intermediul proiectelor-pilot pe sectoarele municipiului. Numai apoi, in baza experientei noastre din practica si nu a experientei abstracte straine, este posibil de a efectua pregatirea normelor legislative. Nu invers.

Nu ministerele de ramura trebuie sa decida ce de facut pe teritoriul municipiului, dar orasenii si autoadministrarea locala sint capabile si au dreptul sa propuna si sa realizeze transformarile ce garanteaza orasului “venit social”.

Prioritatile principale

Asupra sinecostului productiei produse in tara noastra influenteaza considerabil factorul cheltuielilor energetice. In conditiile, cind toate resursele energetice sint importate, sintem impusi sa compensam cheltuielile de productie a bunurilor exportate din contul micsorarii remunerarii fortelor de munca.

Insa remunerarea are o limita minima fireasca – costul serviciilor comunale. Din pacate, noi am intrecut si aceasta limita. Costul serviciilor comunale depaseste salariile si pensiile majoritatii populatiei.

Iesirea din situatia creata trebuie cautata nu in asa zisele scheme de “diverse variante” ale importului de resurse energetice. Schimbarea creditorilor nu ne elibereaza de obligatiunea de a intoarce creditele primite.

Sint necesare solutii esentiale, care ar permite micsorarea cotei de energocheltuieli in sinecostul productiei cu zeci de procente, pentru a asigura nu numai competitivitatea productiei noastre, dar si o achitare adecvata a muncii oamenilor. Pina acum in producerea si utilizarea resurselor energetice nu sint create conditii pentru profitul economic al celor, care economisesc energia.

Economisirea energiei ca o directie strategica a restructurarii activitatii gospodaresti – in primul rind este o problema a mobilizarii resurselor sociale de administrare.

Autoadministrarea, autoorganizarea cetatenilor – resursele sociale, insusirea carora, impreuna cu economisirea energiei permite micsorarea tarifelor comunale. Consecutivitatea actuala a prestarii serviciilor comunale: “furnizor–intermediar-populatie”, care corespunde relatiilor inegale “verticale” trebuie de transformat in consecutivitatea :furnizor-organ de autoadministrare-populatie”, unde autoadministrarea cetatenilor este reprezentata la nivel de casa, microraion, sector, oras in intregime.

Astfel asupra tarifelor serviciilor comunale va influenta nu numai statul, dar si populatia prin organele sale de autoadministrare. Aceasta va permite de a implica efectiv si acele solutii tehnologice, care sint atinse in tarile Vestului si Japonia, care au trecut prin criza energetica a anilor 70.

Economisirea energiei in termeni contemporani inseamna astazi un imperativ strategic, care fiind urmat ar permite mine de trecut la o prelucrare profunda a materiei prime vegetale – cea mai importanta bogatie a paminturilor roditoare din Moldova.

Unirea potentialelor satului si orasului in baza prelucrarii profunde a materiei prime vegetale poate asigura in perspectiva competitivitatea Moldovei in Europa. Chisinaul este capabil sa devina centrul biotehnologiei aplicate de nivel european. Este posibil de mentionat, ca inca la inceputul anilor 80 reprezentantii Chisinaului au fost primii, care au ridicat problema prelucrarii profunde a materiei prime vegetale. In deplina masura au realizat importanta si actualitatea acestei probleme americanii. Dar ei au mers mai departe. In anul 1990 aceasta idee a fost luata ca baza a strategiei nationale generale a SUA.

Consolidarea constructiva

Formarea sociopolisului – calea spre interactiunea inovatoare si constructiva a companiilor transnationale ale Europei de Vest si de Est pe teritoriul capitalei noastre. Este clar deja acum, ca divizarea competitiva a domeniilor de influenta dintre ele duc la distrugerea capitalului nostru social. Consolidarea lor pe teritoriul municipiului este o garantie a dezvoltarii noastre stabile si recunoasterea la nivel international a orasului nostru. Garantiile din partea organelor locale de autoadministrare date investitorilor locali si straini fata de riscurile financiare pot deveni o premiza pentru aceasta consolidare.

Propun tuturor ramurilor autoritatilor sa sustina initiativa de mobilizare a resurselor sociale pentru micsorarea cheltuielilor specifice de electroenergie si realizarea strategiei pe termen indelungat a prelucrarii profunde a materiei prime. In opinia mea, noi trebuie sa invitam comunitatea mondiala in persoana Bancii Mondiale, Bancii Europene pentru reconstructii si dezvoltare, Consiliul European si alte organizatii internationale sa participe la crearea sociopolisului pe teritoriul municipiului nostru.

Este evident, ca corporatiile, in care nu exista unitate dintre elita si majoritate, nu sint competitive. Venitul social va asigura cit solidaritatea in interiorul orasului-corporatie, atit si competitivitatea orasului-corporatie in intregime pe piata mondiala.

Sint convins, ca Chisinaul poate deveni primul sociopolis in Europa.

Serafim Urecheanu,
Primarul general al municipiului Chisinau, presedintele federatiei organelor locale de autoadministrare a Republicii Moldova.