Soarta monumentului Stefan cel Mare din Chisinau este poate nu mai putin misterioasa si dramatica, decit insasi soarta  domnitorului.
In anul 1923 lui A. Plamadeala i s-a propus sa elaboreze proiectul monumentului lui Stefan cel Mare. In cautarea portretului lui Stefan cel Mare el a cutreierat o multime de manastiri, pina ce in una din ele  - pe teritoriul Romaniei manastirea de la Humor - el a descoperit o miniatura, datata cu anul 1475, valoarea careea consta in aceea, ca pictorul l-a pictat pe Stefan in natura. Aceasta imagine el a luat-o drept baza pentru lucru asupra portretului. 

Plamadeala a prezentat trei variante ale monumentului. Prima varianta o vedeti in stinga, dar ca cea mai buna a fost considerata acea varianta, care este instalata astazi in centrul Chisinaului. Idea principala  Plamadeala a preluat-o din prezentarile cneagilor, metode   iconografice traditionale ruse (ca baza a fost luata icoana "Boris si Gleb", care se pastreaza astazi la Kiev), numai mina domnitorului cu cruce Plamadeala a ridicat-o mai sus.
  Monumentul a fost turnat la Bucuresti. Sculptorului i s-a propus sa aleaga singur terenul  unde va fi instalat monumentul.
Insa pina a Va povesti cum a fost instalat monumentul, vom face o mica abatere.
Cindva la iesirea din parc se afla monumentul lui Alexandru al II-ea, care a fost demontat in anul 1918.
Cu Alexandru I, ce statea exact vizavi de Arcul de Triumf, la inceput s-au purtat mai moale: pe el pur si simplu l-au invelit cu o rogogina de paie. Dar dupa insistenta unui activist al "Sfatului Tarii" P. Halipa din Alexandru I a ramas numai capul, care astazi se pastreaza undeva in depozitele muzeului de arta de Stat al Moldovei. Orasul a fost curatit de monumente. Astfel Plamadeala avea posibilitatea sa-l instaleze unde-i poftea inima. Si el a hotarit: la coltul strazilor Aleksandrovskaya si Seminarskaya. Insasi configuratia locului dupa proiectul sculptorului simboliza Moldova.
Cararile parcului, ce se uneau aici, parca erau o ilustrare a ideii lui Gh. Ureche, conform careia Moldova se afla pe calea tuturor necazurilor; patru straturi de flori, ce jucau rolul medalioanelor decorative, repetau desenul covoarelor traditionale moldovenesti - modelul raiului in miniatura. Pe postament era prezentata stema Moldovei, dar frunzele acantului - din cultura bizantica - ilustrau legatura cu biserica bizantica.
Stefan cel Mare a lui Plamadeala a aparut in fata publicului in toata frumusetea sa   la 29 aprilie 1928.
A venit ziua de 28 iunie 1949. Indata dupa evenimentele acestei zile unul din admiratorii inversunati a lui Stefan, generalul Ion Riscanu, a insistat ca monumentul sa fie scos si transferat in Romania. Monumentul a fost instalat in orasul Vaslui, in apropierea bisericii sf. Ioan, care la timpul sau a fost construita de Stefan cel Mare.
La Chisinau au aruncat in aer pedestalul lucrat de Plamadeala si in locul domnitorului "detronat" au instalat figura facuta in graba din fanera si colorata aprins si tipator a tatalui poporului de pe timpul acela. Locul sfint pustiu nu este...
I. Stalin "a cazut" in timpul ocupatiei la 16 iulie 1941.
A sosit anul 1942. Monumentul a fost readus la Chisinau la 25 august. Antoneschu avea principiile sale: el nu putea admite, ca monumentul domnitorului sa fie instalat pe locul dezonorat de statuia dusmanului ideologic. El a dat indicatii sa fie instalat monumentul in alt loc - vizavi de Arca de Triumf, unde era situat cindva Alexandru I.
La 27 iulie 1990 a fost publicata o fotografie unica. Ea a fost facuta 48 de ani in urma (nu 52, dupa cum afirma unii. 52 de ani in urma pe locul acesta se inalta figura din bronz a lui Ferdinand I).
In anul 1944 monumentul iarasi a fost trimis in Romania. In anul 1945 el a fost observat din intimplare intrezarindu-se de sub zapada in sectorul de parc-padure de eleva lui A. Plamadeala - sculptorul K. Cobzeva. Ea l-a anuntat
pe colonelul Vorosilor despre aceasta. In timpul apropiat monumentul a fost expediat la Chisinau. La 23 iunie 1945 a fost discutata problema restabilirii monumentului. El a fost unul dintre primele obiecte restabilite in Chisinaul de dupa razboi. Trebuie de spus un mare multumesc maiorului Sazonov si echipei lui, care in pofida neajunsului catastrofal de materiale de constructie, a izbutit sa construeasca practic din nimic postamentul si sa-i "inmineze" domnitorului moldovenesc o cruce noua (dupa cum s-a aflat peste treizeci de ani, ea era din limn, iar bilele socotelnitei ii dadea relief). Pe postamentul lui Sazonov si cu crucea lui Stefan cel Mare a stat cu succes pina in anul 1972. De asupra lui s-au adunat nori negri dupa evenimentele din Ungaria din 1956. A inceput compania de demascare a nationalistilor si surselor care-i inspira. In anul 1959 Stefan cel Mare din bronz a devenit dusmanul numarul unu. Inca o data au hotarit s-al arunce de pe postament.  Vaduva sculptorului - O. Plamadeala s-a adresat lui Hrushciov printr-o scrisoare, dupa care organele locale au hotarit sa schimbe sentinta - monumentul sa fie mutat. Insa monumentul totusi a ramas pe locul vechi.
.In anul 1971 a fost luata decizia de restaurare si instalare a unui  postament nou, care ar corespunde ideii autorului. La inceput era vorba numai despre inoirea lui. Dispozitia de sus referitor la mutarea monumentului in adincul parcului a rasunat ca tunetul in zi senina.
In aceste lucrari a fost implicat arhitectul, maestrul emerit in arte al Moldovei, R. Curta. Postamentul dupa schitele autorului (cu exceptia stemei Moldovei si frunzelor de acant) si forma noua a terenului  este meritul lui.
Monumentul a fost mutat in adincul parcului cu 18 metri si 20 centimetri.
La 31 august 1989 monumentul Stefan cel Mare a fost reintors pe locul istoric, ales de catre Alexandru Plamadeala inca in anii douazeci, si a aparut in fata publicului ca si 62 de ani in urma - cu bunatate si in raiul de pe pamint. Au fost restabilite inscriptiile initiale.

Stefan cel Mare este intruchipat in coroana si haine bogate de domnitor al Moldovei. Fata lui este severa si trista. El presimte furtuna ce se abate asupra pamintului natal. De parca el s-ar misca cu pasi inceti si solemni in intimpinarea dusmanului, ridicind in sus crucea si tinind strins in mina sabia voiniceasca. Pe monument sint sculptate inscriptiile:

I.

STEFAN CEL MARE SI SFINT 1457 - 1504

Din partea din fata:

II.

Domnitorul paminturilor de la lantul muntos pina la Nistru si mare

In dreapta:

Creatorul manastirilor
Infaptuitorul dreptatii
Chipul lui in testamentul lui.

III.

In stinga:

INVINGATORUL  POPOARELOR:
La Lipnic,
La Baia,
La Vaslui,
In Valea Alba,
La Cit la Buga,
La Scheia,
In Padurea Rosie,
Pentru tara, popor si credinta.

IV

Sus din spate:

Aparatorii Basarabiei:
Nistru,
Chipia,
Cetatea Alba.

V

Jos din spate:

Este inaltat acest monument ,
pentru a trece in nemurire slava stramosilor,
cu ajutorul feciorilor Basarabiei.
Lucrat de sculptorul A. Plamadeala
si arhitectul A. Bernardazzi in anul 1925.