Centru
Astazi
Parcuri
Arhitectura
Istorie
Monumente

Monumente

Fiecare popor pastreaza cu precautie in memoria sa evenimentele remarcabile ale istoriei sale, eternizindu-le in piatra si metal. De acea placile modeste comemorative si monumentele marete, create atit de catre contemporanii nostri, cit si de maestrii din trecut, dispun de o putere colosala din punct de vedere al influentei emotionale, maresc sentimentul inascut de dragoste catre Patrie.

Simtim un sentiment de tristete si amar la gindul, cite monumente minunate nu le-am pastrat pentru noi si copii nostri. Popoarele, care pastreaza cu grija tot ce au mostenit de la stramosii lor din veac in veac inmiltesc astfel bogatia sa spirituala nationala. Noi insa deseori cream, demolam, transferam, restabilim... De parca ne-ar parea ca schimbam istoria, daca smulgem din ea o pagina.






Monumentul domnitorului moldovenesc, Stefan cel Mare



La intrarea principala in  parcul Stefan cel Mare   se afla  monumentul domnitorului moldovenesc

Monumentul turnat din broza dupa proiectul sculptorului chisinauean Alexandru Plamadeala, a fost deschis in anul 1928. Stefan al III este aratat in coroana si haine bogate ale domnitorului moldovenesc. El parca se misca cu pasi inceti si solemni spre dusman, ridicind in sus crucea si stringind in mina spada voiniceasca. De parca ar prevedea furtuna pe pamintul natal. Drept material pentru postament a servit piatra din cariera din Cosauti.







Monumentul lui A. Puskin.


In anul 1885 pe banii strinsi de la locuitorii Chisinaului in baza hirtiei cu semnaturi (1000 ruble in aur) a fost instalat  monumentul lui A. Puskin, lucrat de sculptorul A. Opecusin. Chisinaul a devenit al doilea oras dupa Moscova in imperiul Rus, unde era instalat monumentul marelui poet.





Placa comemorativa consacrata Anri Barbius


Barbius Anri (1873 - 1935) - scriitor francez si activist obstesc. A vizitat Chisinaul in luna noiembrie 1925 in fruntea delegatiei opiniei democrate obstesti a Europei de Vest. Pe casa unde a locuit scriitorul (prospectul Stefan cel Mare, 148) in anul 1979 a fost instalata placa comemorativa cu barelief. Sculptor - B. Epelbaum - Marcenco, arhitect - S. Soihet.




Barelieful lui A. Bernardazzi

À. Bernardazzi (1831 - 1907), primul arhitect principal al or. Chisinau (1856 - 1878). Dupa proiectele lui Bernardazzi sint construite mai mult de 30 cladiri si constructii, la care el a utilizat metode si detalii ale arhitecturii italiene, bizantice si ruse. Pe casa unde a locuit el si pa capela gimnaziului pentru femei sint instalate placi comemorative cu barelieful lui.


Monumentul lui K. Marcs si F. Enghels

A fost instalat in anul 1976 in fata cladirii prezente a Parlamentului Republicii Moldova. Postamentul poleit a fost perfectionat din granit rosu, figurile lui Marcs si Enghels - din cupru forjat. Autorii monumentului - sculptorul L. Dubinovschi, arhitect - A. Cerdantev. Acesta a fost un monument unical, perfectionat prin metoda loviturilor puternice: dintr-un material foarte dur, bobit, a fost facuta macheta in marime naturala, care a fost acoperita cu foi de cupru forjat si apoi peste ele se lovea puternic cu niste vergele mari de metal pina ce foile repetau in exactitate forma machetei. Insa nici astfel de "calire" nu i-a fost de folos monumentului sa invinga navala gloatei, de catre care el a fost calcat si deformat in timpul sporirii miscarii nationaliste. Monumentul era gol pe dinauntru. Televiziunea locala a transmis in emisiune directa momentul, cind vandalii loveau figurele in cap... Monumentul a fost demontat la 25 august anul 1991 conform deciziei Prezidiului Parlamentului Republicii Moldova.



Monumentul lui Gh. Cotovschi


Monumentul lui Gh. Cotovschi a fost instalat in anul 1954. Autorii monumentului - sculptorul L. Dubinovschi cu grupul de colegi si arhitectul F. Naumov

Stela cu horelieful lui H. Botev

Botev - revolutionar bulgar, poet, publicist. In numele lui este numita strada din sectorul Botanica; pe aceasta strada la casa nr. 2 in anul 1977 a fost instalata stela cu horelief (sculptor V. Cuznetov, arhitect Gh. Solomin). Pestela este scris in limba bulgara: "Cel cea cazut in lupta pentru libertate nu moare. Hristo Botev".







Monumentul Eroilor Comsomolisti


Montat in anul 1959 la initiativa si mijloacele banesti ale tineretului republicii in cinstea patriotilor tineri, cazuti in lupta pentru libertatea Moldovei. Se afla pe bulevardul Renasterii 13. Autorii - sculptorul L. Dubinovschi si arhitectul F. Naumov.



evrei_m.jpg (7663 bytes)



Monumentul  in cinstea gertfelor ginocidului evreiesc

Monumentul este instalat in anul 1992. Autorii - sculptorul N. Epelbaum, arhitect - S. Soihet. Se afla inter strada A. Puskin si bulevardul Renasterii.




Stela cu horelieful lui Ion Creanga

Ion Creanga (1837 - 89) - clasicul literaturii moldovenesti, padagog progresist. Pe cladirea institutului padagogic din Chisinau este instalata in anul 1982 stela cu horelieful lui Ion Creanga. Sculptorul V. Cuznetov, arhitect - V. Cudinov.



Monumentul lui M. Gorki

M. Gorki (1868 -1936) - scriitor rus. In scuarul din fata hotelului "Moldova" in anul 1972 a fost instalat monumentul lui M. Gorki. Autorii - sculptorul L. Dobinovschi si arhitectul F. Naumov.







Bustul compozitorului Stefan Neaga
Bustul a fost instalat in anul 1964 in fata scolii republicane muzicale si de horeografie, apoi in anul 1977 a fost transferat pe strada H. Botev. Monumentul de o inaltime de   2 metri este perfectionat din granit rosu. Autorii - sculptorul L. Dubinovschi si arhitectul F. Naumov.







Bustul istoricului emerit Nicolae Iorga (1871 - 1940)

Instalat la 31 august anul 1993 la intersectia strazilor N. Iorga si Bucuresti pe alea clasicilor in parcul Stefan cel Mare. Sculptorul M. Ekobici.








Bustul compozitorului G. Muzicescu


Gavriil Muzicescu (1847 - 1903) - compozitor si dirijor. In anul 1959 in numele lui a fost numit Conservatorul de Stat. Bustul este instalat pe strada A. Mateevici in fata Conservatorului.




Monumentul lui Serghei Lazo

Serghei Lazo (1894 - 1920) - erou al razboiului civil din anul 1917, originar din familie de boieri moldovenesti. Monumentul a fost instalat pe piata S. Lazo.  La 28 decembrie 1982 figura de bronz este instalata pe un postament inalt din granit. Inaltimea monumentului - 7,5 metri. Autorii - sculptorul B. Diujev, B. Dubrovin, E. Zibrov, arhitect - E. Cutirev.




Monumentul Luptatorilor pentru Puterea Sovietica

Monumentul este instalat in anul 1966. Este deschis in preajma sarbatorii a 500 ani ai Chisinaului. Autorii monumentului - A. Maico, I. Poneatovschi, L. Fitov. Postamentul din granit rosu-inchis, de forma patrata, 14 metri  in plan, este incununat cu o figura din bronz a unui muncitor. Se afla in fata cinematografului "Gaudeamus".



Monumentul Libertatii


In centrul pietei Eliberarii in anul 1969 dupa proiectul sculptorului L. Dubinovschi, N. Epelbaum si arhitectului I. Gritenco, A. Colotovchin, A. Minaev, F. Naumov a fost instalata compozitia de sculptura, dedicata  Armatei Sovietice, care a eliberat Moldova de sub jugul fascist in anul 1944. 



Alea clasicilor

In luna martie anul 1957 in parcul A. Puskin (acum Stefan cel Mare) a fost deschisa  Alea clasicilor literaturii moldovenesti. Pe postamente din granit rosu poleit sint instalate busturile din bronz ale scriitorilor si activistilor politici-obstesti. Alea a devenit un loc indragit de odihna pentru oraseni si oaspetii capitalei.




Memorialul Victoriei


Memorialul este construit in memoria luptatorilor cazuti in luptele pentru eliberarea Moldovei si capitalei ei de cotropitorii fascisti in timpul Razboiului al 2-ea Mondial din anii 1941-1945. Deschiderea a avut loc la 9 mai anul 1975.




Monumentul lui V. Lenin


Monumentul a fost instalat la 11 octombrie 1949 pe piata centrala in fata cladirii Casei Guvernului, astazi piata Adunarii Nationale. Este efectuat din granit rosu din Ural. Autorii - sculptorul S. Mercurov, arhitect A. Sciusev si V. Turcianinov. In anul 1992 monumentul a fost demontat si  in prezent se afla pe teritoriul zonei libere de antreprenoriat "Moldexpo".

Monumentul Imperatorului rus Alexandru   I

Monumentul Imperatorului rus Alexandru al II-ea